Ca prozaotare, Silvia Bodea Salajan este autoarea unor povesti cu talc desprinse din propria biografie. Realismul si tenta morala a istorioarelor ei o apropie de buna traditie a prozei transilvane, de la Slavici la Agarbiceanu si de la Rebreanu la Pavel Dan, chiar daca scenografia intamplarilor narate si tipurile umane avute in vedere apartin universului citadin. Mici peripetii contemporane dintr-un oras de vest al Romaniei, prozele autoarei recompun o lume, o atmosfera de proximitate.Ovidiu Pecican