Satul parasit a ramas pe Dunare, pustiu si nelocuit. Carutele de lut, acoperite cu papura, vor fi cuprinse de vanturi si macinate de ploi. Peretii vor cadea, rand pe rand, si peste un an sau doi va trece peste sat tractorul, niveland si brazdand peste gatul ce va trebui sa rodeasca din lacrimile si obida noastra.Si totusi, satul blestemat a fost prielnic pentru noi. Pentru dragostea cu care am trait noi aici, nu-l blestemam si nu-l putem uita.