A fost odata o papusa de carpa, nostima si iubitoare. Era a unui baietel si tot ce-si dorea papusa era sa-l inveseleasca si sa-l faca fericit. Dar baiatul a vazut jucarii noi, cu cheita, care cantau si dansau, care vorbeau si aveau par adevarat… Si papusa de carpa a devenit de prisos – baietelul a aruncat-o si n-a mai vrut sa stie de ea. Insa, dupa o vreme, a devenit tot mai trist. Noile jucarii erau frumoase si stralucitoare, dar era ceva ce nu puteau sa faca – nu stiau sa-l inveseleasca.