„Nivelul de dezvoltare al unei culturi a fost si inca mai este dat, printre altele, de numarul si calitatea instrumentelor de lucru create. Enciclopediile, dictionarele generale si tematice, colectiile de documente, publicatiile periodice intrate in constiinta publica, mai nou bazele de date etc. reprezinta nu numai stadiul atins de o natiune in cercetarea stiintifica si dezvoltarea culturala, dar si premisele unei corespunzatoare educatii a generatiilor viitoare. Tocmai de aceea, initiativa Institutului Cultural Roman ca in anul Centenarului sa fie elaborata o enciclopedie a personalitatilor care au avut un rol major in realizarea statului national unitar roman in anul 1918 vine sa confirme importanta trecutului si dezvoltarea identitatii unei natiuni. (…)Unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania, in cursul anului 1918, isi are originea in efortul comun al mai multor generatii, care au inclus persoane, dar si asociatii, ce prin actiuni constante si complexe, in timp, au reusit sa mentina individualitatea nationala romaneasca din provinciile aflate sub dominatie straina, sa educe masele in spirit liberal-democratic si national. (…)Fie ca sunt personalitati arhicunoscute, fie ca au ramas, pe nedrept, in penumbra istoriei, cu totii au facut posibila organizarea, desfasurarea, recunoasterea si, mai apoi, consolidarea Unirii. De la monarhii si premierii din acea vreme, la ministrii si politicienii mai insemnati, comandantii de armate, ofiterii si subofiterii cu merite deosebite in Primul Razboi Mondial, ierarhii, dar si preotii ortodocsi sau greco-catolici, precum si intelectualii, ziaristii care au militat pentru Unire, cu totii si-au castigat un binemeritat loc in Panteonul National.“ – coordonatorii