In nuvelele sale, Slavici aduce un elogiu invataturii, muncii intelectuale, dar reuseste sa surprinda deopotriva o intreaga societate, cu obiceiurile, problemele si traditiile ei dintr-un anumit loc si moment istoric. In descrierile de natura dovedeste sobrietate, apeland intotdeauna la sugerarea mediului intamplarii si nu la descrierea in sine a naturii.