Vechea formula a talentului domnului M. Sadoveanu, de poet al naturii moldave, se completeaza de cativa ani cu aceea de rapsod al trecutului istoric. Dupa ce a revarsat melancolii peste ape si codri, dupa ce a cantat pasiuni violente, cu morti naprasnice, marele prozator s-a cufundat in vremea letopisetelor si s-a asezat, peste veacuri, alaturi de naivul si pitorescul Neculce.