Imaginea clepsidrei („sora clepsidra”, cum ii zicea un poet de la Biblioteca Academiei Ro­mane), in ciuda banalitatii sale, se preteaza la tot felul de interpretari. Daca reprezinta viata unui om, atunci nisipul care nu s‑a scurs inca masoara timpul care ti‑a mai ramas, cu presu­punerea ca scurgerea nisipului se face in mod constant, ca si timpul pe care il masoara. Cine intoarce clepsidra fiecaruia nu se stie, dar odata intoarsa, scurgerea nu mai poate fi oprita. Trep­tat insa te cuprinde ingrijorarea, Sorge, cum ii zicea Heidegger, si nu‑ti mai poti lua ochii de la clepsidra. Spengler zicea ca fiecare popor isi are clepsidra lui. Atentie la nisip! Mai ales cand acesta este de aur.