Notele dedicate de Berthelot Romaniei au fost considerate de el ca reprezentind mai mult decit o datorie de constiinta si nu numai una personala. Generalul francez a manifestat fata de aceasta tara si fata de poporul ei o dragoste profunda si cordiala. In ultimii ani ai vietii, el s-a re-ferit in mod frecvent la Romania ca la „ a doua mea patrie”, „unde mi-am lasat o buna parte a inimii”. Experienta istorisita in paginile ce urmeaza a fost atit de importanta pentru el, incit cele din urma luni pe care le-a trait s-au constituit intr-o adevarata cursa, cu sine si indeosebi cu timpul ce curgea implacabil, pentru a incheia revizuirea textului in vederea unei eventuale publicari inainte de survenirea mortii.In incheierea acestor rinduri, succinte si de moment, as dori sa multumesc, inca o data, domnului Jean-Claude Dubois, pentru auto-rizarea editiei romane. Sint, bineinteles, recunoscator prietenului meu Gheorghe I. Florescu, pentru initierea proiectului care a facut posibila aceasta realizare.