Marius Iordachioaia isi varsa sufletul pe hartie ca-ntr-o spovada publica, intr-un exercitiu de sinceritate cum nu am mai intalnit, invitandu-ne tainic la o introspectie a propriilor noastre vieti si alegeri. Desi e la moda sa fii auto-critic pana la masochism, autorul nu o face din manierism, pentru ca asa ar da bine, ci pentru ca el nu poate fi altfel. Metafora, drogul tare al scriitorilor, este aici doar un vehicul…