Un francez, Desjardins, calatori atunci anume in Moldova pentru a vedea cum e acea populatie pe care Europa o con-sidera ca pe niste maroniti fara noroc, prigoniti de furia drusilor romani. In cartea sa Les Juifs de Moldavie, el descrie o populatie asiatica, „straina terii prin nastere, ca si prin vointa, moravuri, spirit si limba”, „acaparand tot micul negot prin industria sa, tot banul prin dibacia si economia sa, popor strain in tara a carii seva o storc”, alcatuind un „stat in stat”, in mare parte fugari din Rusia, „calici conrupatori, cari cumparau o patrie provizorie si cuceriau un adapost”, in „Canaanul cametei”, Moldova, „unde intri tot-deauna cu punga in mana”. Nu vreau sa fie soldati si, cu toate ca scolile si spitalele romanesti le erau deschise – cum, cu fireasca favorizare a elementului indigen, le sunt si azi – se indaratniciau a se pastra si in aceasta privinta ca popor izolat.