Credem ca, cercetarea si volumul de fata au reusit sa depaseasca si o serie de limite conceptuale si metodologice ale istoriei ca disciplina in sensul traditional, cel putin din doua motive: pe de o parte pentru ca am abordat problematica folosind o metodologie specifica istoriei orale, iar pe de alta parte pentru ca a recuperat un mic fragment dintr-o „istorie care moare”, deoarece Romania a cunoscut dupa 1989 o scadere dramatica a numarului etnicilor germani, atat datorita emigrarii masive spre Germania, cat mai ales trecerii necrutatoare a timpului. In conditiile in care martorii secolului XX si „supravietuitorii” regimului comunist, atat romani cat si germani, sunt tot mai putini, consideram imperios necesara recuperarea cat mai multor povesti despre „fragmentele de istorie” traite de ei, care pot ajuta la reconstituirea istoriei recente.Din perspectiva imagologica, in conditiile in care relatiile cu celalalt recapata un rol tot mai important in plan socio-politic, nu putem decat sa constatam, in concordanta cu Ion Bogdan Lefter, ca romanii au inca o mare doza de neintelegere fata de minoritatile etno-culturale, ca exista multa intoleranta din partea majoritatii fata de diferenta specifica a „celuilalt”. Insa acest fapt este explicabil, in opinia lui Bogdan Lefter, la un popor abia iesit dintr-o lunga perioada de totalitarism, care l-a „analfabetizat” politic si civic.In aceste conditii, credem ca lucrarea noastra, care are ca subiect imaginea etnicilor germani la romanii din trei judete transilvanene, poate contribui la umplerea unui gol, si sa reprezinte, totodata, un punct de plecare spre analize mai ample si spre o intelegere mai profunda a celui de langa noi, cu rezultate benefice pentru o evolutie pozitiva a societatii romanesti. – Cosmin Budeanca