Lui Mihail ii plac puloverele si culorile imprastiate pe panza. Dar nu-i place deloc cand se asaza in banca si Anastasia tace. Anastasiei nu-i plac nuantele de pe pielea ei si nici sunetele pe care doar peretii camerei sale le aud. Cand Mihail incepe sa se uite, cu adevarat, la Anastasia, descopera atat de multe minciuni si panica inundandu-i fetei plamanii, incat se intreaba cum a reusit aceasta sa-si coasa buzele, sa-si pastreze secretele si sa amageasca atat de multi oameni cu priviri seci.Cristina ne aduce un subiect, pe cat de real, pe atat de actual: drama adolescentului. Plecarea unuia dintre parinti la munca in alta tara conduce la un sentiment de abandon, sau la anxietatea de separare. Dincolo de vulnerabilitatile emotionale carora personajele cartii ei trebuie sa le faca fata, veti descoperi cum ei se confrunta si cu sentimentul de vina, resimtit acut. Ca si cand toate astea nu ar fi de ajuns, trebuie sa faca fata multor vulnerabilitati sociale, realitati pe care, de multe ori, le ignoram. Aceasta carte poate fi o lectie, nu neaparat pentru parinti, ci, mai degraba, pentru aceasta societate.