Existenta noastra in Ardeal e amenintata in cel mai primejdios chip. Si Ungurii cu sovinismul lor, nutrit pana la paroxism de literatura si ziaristica, nu sunt poporul, care sa se lase de un plan asa maret pentru dansii. Dar nu numai atat. in anii din urma, ca si la 1848, ziarele si revistele unguresti ocupandu-se de chestiunea romaneasca, tot mai mult accentueaza pretinsele drepturi ale regatului ungar asupra Munteniei si Moldovei de pe vremuri. Nu e oare si acesta un semn ca politica Ungurilor e aceeasi ca si a Habsburgilor si tinde de asemenea la ingenunchierea noastra?… Mintiti si dusmaniti de Habsburgi, schingiuiti de Unguri, amenintati cu desfiintarea si chiar cu starpirea, Romanii de sub stapanirea Habsburgilor isi asteapta mantuirea. Si gandindu-se si la soarta Basarabiei, stiu ca aceasta mantuire nu poate veni decat de la cei de un sange cu dansii. Privirile in asteptare ingrijorata se indreapta spre stramtorile Carpatilor si asteapta ca la cotitura sa se iveasca odata sclipirea baionetelor romanesti.