Gabor Tompa: din opera unui regizor: de la Trei surori la Livada de visini / Gabor Tompa: a stage director’s oeuvre: from Three sisters to The Cherry orchard / Tompa Gabor: egy rendezo eletmuvebol: a Harom novertol a CseresznyeskertigPrefata de | With an introduction by | Eloszo: George Banu; Traducerea | Translated by | Forditas: Simona Staicu, Peter Demeny; Coordonator album si curator | Album coordinator and curator | Koordinator es kurator: Mirela Sandu; Grafica & coperta | Book and cover design | Borito es design: Simona Giura; Foto | Photos | Fotok : Mihaela Marin, Nicu Cherciu, Biro Istvan, Jim Carmody, Martin Kamen, Damjan svarcAlbumul cuprinde imagini din spectacole puse in scena Gabor Tompa in perioada 2013-2015: Livada de visini de A. P. Cehov (Teatrul National Maribor, Slovenia), Vizita batranei doamne de Friedrich Durrenmatt (Teatrul Maghiar de Stat Cluj), UbuZdup! (Alfred Jarry / Gabor Tompa, Teatrul National Cluj-Napoca), Noul locatar de Eugene Ionesco (Teatrul Nottara, Bucuresti), Moartea lui Danton de Georg Buchner (Seul Arts Center, Coreea de Sud) si Asta seara se improvizeaza de Luigi Pirandello (La Jolla Playhouse, San Diego, SUA).„Tompa este un regizor ce a­rma teatralitatea ca dat prioritar, ca asumare a unei arte reticente fata de realism si organic. El prefera, cum spunea Louis Aragon, „adevarul arti­ficiului”, le mentir vrai – acea constiinta a „falsului scenic” ca drum spre gand si constiinta. Fotografi­ile o atesta, inrudirea cu Ionesco si Beckett e flagranta: scena se constituie in spatiu ludic, ironic, anti-iconic. O lume aparte, policroma, cu peruci si vesminte colorate, cu haine peticite, pantofi­ scalciati si deseuri sufocante. Aici totul e conventie, strategie teatrala pentru a parveni, pentru a comunica nelinistea existentiala. Teatrul absurdului ramane domeniul privilegiat al acestui regizor intelectual. El cultiva seductia jocului fara a camufla – dimpotriva – spaima de vid. Vid al sentimentelor, al cuvintelor, al actelor… dar in acelasi timp un vid propice umorului ca solutie de salvare.” – George Banu