Alfonso Armada, nascut in Vigo (nord-estul Spaniei) in 1958, a studiat jurnalistica la Universitatea Complutense si interpretare la Scoala Regala de Arta Dramatica din Madrid. A lucrat ca ziarist pentru El Faro de Vigo. Dupa 14 ani petrecuti in redactia ziarului El Pais se transfera, din ianuarie 1999, la ziarul ABC si pleaca, in calitate de corestiunilor Unite, de unde a scris articole si a transmis date despre atacul contra Turnurilor Gemene. In vara anului 2005, se intoarce la Madrid si revine in redactia ziarului ABC, in calitate de reporter al sectiunii duminicale D7. A fost trimis special in Sarajevo, oras aflat sub asediu, si in Ruanda, de unde a relatat despre genocidul din acea zona. Incepand din toamna anului 2009 este directorul Master-ului de jurnalistica al ziarului ABC si este unul dintre promotorii revistei digitale, in spaniola, fronterad.com. Din experienta sa, in calitate de trimis special in Africa, din tari precum Angola, Mozambic, Sudan, Somalia, Congo, Liberia, Burundi, Ruanda au luat nastere Caietele Africane, editate de Peninsula, unde a mai publicat Spania, din soare catre soare si Murmurul de la frontiera mexicana (carte despre calatoria din vecinatatea Mexicului cu SUA, din Matamoros la San Diego, ambele cu fotografii realizate de Corina Arranz). A publicat, de asemenea, si alte carti precum New York, dorinta si himera (Espasa), Visul american. Caiet de calatorie despre alegerea lui Obama (Ediciones del Viento) si, impreuna cu Gonzalo Sanchez-Teran, Tacerea lui Dumnezeu si alte metafore. O corespondenta intre Africa si New York (Ed.Trotta). A lucrat la revista Teatra, in calitate de director adjunct, si ca director al companiei Koyaanisqatsi, intre 1987 si 1998, unde au fost puse in scena aproape toate operele sale teatrale: Cabaretul memoriei, Pluta meduzei, Epoca de aur a cainilor, Fara nici o speranta, Carmencita jucandu-se si Sufletul lucrurilor. Biblioteca Antonio Machado a publicat cateva dintre operele sale, fiecare in cate un volum: Epoca de aur a cainilor, Fara nici o speranta, Carmencita jucandu-se, Pluta meduzei, Trei piese scurte. In revista Teatra a fost publicata si ultima sa opera de teatru, intitulata Copiii nu pot face nimic pentru cei morti. De asemenea, a mai publicat trei carti de poeme in galiciana, Spuma dinauntru. Poeme 1975-1983 (Sotelo Blanco), Pita velenosa, porta dos azares (Tambo, Diputacion de Pontevedra) si TSC. Jurnal de noapte (Xerais), precum si culegerea de poeme Furtunile (Bartleby Editores). In 1982 a primit Premiul Francisco de Quevedo pentru volumul de poezie Esec in Tanger, acordat de Primaria orasului Madrid si Premiul Ochiul Critic, acordat de Radio Nacional de Espana, in 1997, pentru scenariul si regia operei teatrale Sufletul lucrurilor.