Frankissstein. O poveste de iubire este bestseller recomandat printre cele mai bune carti ale anului 2019 de publicatiile: Guardian, Financial Times, The Times, Independent, Daily Telegraph, Sunday Express, New York Times Book Review, Publishers Weekly, Library Journal, The Washington Post. In 2019 a fost nominalizat la Booker Prize, iar in 2020, la Polari Prize si la Comedy Women in Print Prize.„Oamenii vor fi precum nobilii degenerati. O sa avem un palat impozant numit trecut, care are nevoie urgenta de reparatii. O sa avem o bucata de pamant de care n-am avut grija cum trebuie, numita planeta. Si o sa avem niste haine dragute si o multime de povesti. Noi o sa fim aristocratia pe cale de disparitie. O sa fim Blanche Dubois intr-o rochie mancata de molii. O sa fim Maria Antoaneta, fara cozonac“, crede Victor Stein, savantul obsedat de nemurire. O nemurire a informatiilor, nu a trupului biologic – acesta este complet dispensabil sau permanent ajustabil. Ry, iubitul/iubita lui, este exemplul perfect de ajustare a corpului in functie de nevoile psihicului. Iar Ron Lord, improbabilul asociat al lui Victor, foloseste tehnologia ca sa raspunda nevoilor trupesti si devine regele pietei de roboti sexuali. Personajele prezentului nu sunt insa cu nimic mai socante decat grupul de prieteni englezi stabiliti la inceputul secolului al XIX-lea pe malul Lacului Geneva – Byron si amanta lui, Claire, Percy B. Shelley si sotia lui, Mary Wollstonecraft Shelley. Innebunita de ploaia interminabila care ii intemniteaza in casa, tanara Mary imagineaza si asterne pe hartie o poveste al carei hybris este mai actual ca niciodata.Nascuta in 1959, la Manchester, JEANETTE WINTERSON este crescuta de o familie de evanghelisti penticostali, in oraselul Accrington din Lancashire. La 15 ani, adolescenta, pe care parintii o destinasera unei cariere de misionariat in Africa, isi paraseste caminul. Pentru a-si putea continua studiile, lucreaza ca vanzatoare de inghetata, ingrijitoare intr-un ospiciu, asistenta a unui antreprenor de pompe funebre. Este admisa la Colegiul St Catherine din Oxford, unde absolva cursurile de literatura engleza. Stabilita la Londra, publica in 1985 prima carte, cu o pronuntata tenta autobiografica, Portocalele nu sunt singurele fructe (Oranges Are Not the Only Fruit; Humanitas Fiction, 2008), care ii aduce Whitbread First Novel Award. Romanul Pasiunea (The Passion; Humanitas, 2006) este distins in 1987 cu John Llewelyn Rhys Memorial Prize, iar Sexul ciresilor (Sexing the Cherry, 1989; Humanitas Fiction, 2009), cu E.M. Forster Award. Urmatoarele romane – printre care Scris pe trup (Written on the Body, 1992; Humanitas Fiction, 2008, 2017), The PowerBook (2000), Lighthousekeeping (2004), aflat in 2005 pe lista scurta la Commonwealth Writers’ Prize, Stone Gods (2007), O paranteza in timp (The Gap of Time – Hogarth Shakespeare Project, 2015; Humanitas Fiction, 2016) si Frankissstein.O poveste de iubire (Frankissstein. A Love Story, 2019; Humanitas Fiction, 2020) – confirma extraordinara originalitate si forta literara ale autoarei. A mai scris nuvele, carti pentru copii si scenarii de film. In 2011 a publicat o carte de memorii, Why Be Happy When You Could Be Normal, iar in decembrie 2016 i-a aparut…