„Toata lumea doreste sa vada Gherganii. Doi sau trei vizitatori care au venit sa ne vada au povestit minunatii si minunatii, iar lumea vorbeste in oras despre bunul-gust, simplitatea si frumusetea micii noastre asezari de la tara.” Ion Ghica catre sosia sa, Alexandrina, intr-o scrisoare de la 1867.Unele legende vorbesc despre faptul ca la Ghergani a fost planuita Unirea Principatelor Romane. In timp ce altele mentioneaza aparitia haiducilor Iancu Jianu si Ionita Tunsul la Ghergani, in primii ani ai secolului al XIX-lea. Domeniul de la Ghergani se afla la o distanta de 40 de kilometri de Bucuresti, in centrul orasului Racari, pe drumul spre Targoviste, avand un potential turistic deosebit in apropierea Bucurestiului.„Au venit la Ghergani pentru a-i intalni pe Ghica si pe sotia acestuia, Alexandrina, distinsa pianista, boierime erudita, scriitori si artisti, personaje de frunte ale lumii politice romanesti si europene. Au trecut pe aici Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, George Enescu, D.A. Sturdza, Ion Balaceanu, Sir John Laurence, om de stat britanic, vicerege al Indiei s.a.Conacul de la Ghergani, reconstruit in doua etape intre 1869-1888, dupa schitele si viziunea lui Ion Ghica de arhitectii Dimitrie Berindey (1831-1884) si apoi de George Mandrea (1855-1916), se inscria ca si alte resedinte boieresti din epoca, in categoria maisons de plaisance. Avea insa nota lui particulara, conferita de profilul intelectual si artistic al cuplului Alexandrina si Ion Ghica.” Ruxanda BeldimanCutremurul din noiembrie 1940 a afectat puternic cladirea prin prabusirea etajului ce nu a mai fost reconstruit. In perioada comunista in fostul conac a functionat un spital, fara ca valoarea memorialistica si istorica a edificiului si a locului sa fi preocupat forurile decizionale, in ciuda clasarii ansamblului ca monument memorial in anul 1955.Vechea curte boiereasca de la Ghergani trecuta prin vicisitudinile istoriei recente se afla actualmente intr-o avansata stare de degradare. Refunctionalizarea culturala si memorialistica a ansamblului – conac, capela, parc – dorita de urmasii lui Ion Ghica, actualii proprietari, se sprijina pe proiectul de restaurare si reabilitate conceput de arhitectul Serban Sturdza impreuna cu biroul de arhitectura Prodid, in respectul monumentului istoric si al spiritului locului.