Simona Vasilache este redactor „de Externe“ al Romaniei literare. A semnat doua carti si s-a implicat cu bucurie in tot felul de jocuri editoriale si publicistice – roman colectiv, grupaje, anchete, rubrici diverse in reviste diverse, si alte maruntisuri. Cu fascinatie pentru secretele marunte si discret hedonism, dincolo de elitismul simbolurilor, de la cancelarie la berarie, intre bine si rau, un univers cutreierat de mari siluete solitare care invita la o degustare a deliciilor conviviale. Un mic dictionar si o incercare de a ordona in joaca ceea ce nu poate fi ordonat decat mizand pe structurile ascunse ale hazardului si pe complicitatea cititorului. Folosul lucrurilor nu se confunda cu folosinta, iar rostul pentru care sunt facute nu-i acelasi cu indreptarea pe care le-o dam. Asadar, talcul oului, un soi de perpetuum simbolic, prin credinte si lumi diferite, nu e nici folosinta imediata, „ca de mancare“, nici aceea ciclica, a sirului de vieti efemere care se amana din una-ntr-alta, ci asteptarea. Exact ce-i lipseste lumii din Uvedenrode, surpata „sub timp, sub mode“. Desavarsirea, vezi bine, e visul unei nopti de rabatoare. Bucuria si tristetea. Se servesc impreuna, a doua covar­sind-o, deseori, pe prima. La joie venait toujours apres la peine, dar nu intotdeauna.