Antologia bilingva (romana-engleza) 10.000 de semne / 10,000 characters reuneste texte de Diana Adamek, Gabriela Adamesteanu, Stefan Agopian, T.O.Bobe, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Mircea Cartarescu, Ruxandra Cesereanu, Radu Cosasu, Caius Dobrescu, Filip Florian, Radu Pavel Gheo, Ioan Grosan, Florin Lazarescu, O. Nimigean, Razvan Petrescu, Simona Popescu, Cristian Teodorescu, Lucian Dan Teodorovici si Ion Vianu. Coordonator: Simona Sora.„Anul trecut, in 2015, cand a aparut in romaneste antologia O mie de paduri intr-o ghinda, editata de Valerie Miles, in care mari scriitori de limba spaniola isi aleg paginile preferate din propria opera, am marturisit, chiar de la lansarea de la Bookfest 2015, intentia de a face o asemenea antologie bilingva, pentru editori si agenti literari straini in primul rand, dar si pentru cititori normali, de la noi si din alte parti, acele parti in care se mai citeste si in care curiozitatea si gustul pentru alte spatii literare nu au devenit desuete. Ideea fusese imprumutata si de editoarea americana care traieste de o viata la Barcelona de la Whit Burnett, a carui antologie (publicata de Dial Press in 1942) se intitula This is My Best. Over 150 self-chosen and complete masterpieces, and the reasons for their selection. O carte care, se pare, a influentat istoria literara si in care antologatorul le ceruse scriitorilor celor mai prestigiosi din vremea sa sa-si aleaga «cel mai insemnat moment creativ».In general, in ultimele decenii, in editarea de antologii s-a practicat o metoda mai deschisa si care a adus cumva in discutie autoaprecierea, luciditatea autorilor cand e vorba despre propria valoare, propria poetica, paginile reprezentativa pentru creatia proprie. Una dintre metodele de antologare mai ferite de capcanele selectiei (deopotriva a autorilor, cat si a textelor) este tocmai selectarea unor pagini considerate de autorul insusi reprezentative pentru intreaga sa creatie. In selectia autorilor am optat pentru nume in afara oricaror discutii, personaje canonice ale vietii literare romanesti din toate generatiile. Numarul lor, fatalmente limitat de spatiul dedicat unei antologii bilingve, lasa, fara indoiala, usa deschisa pentru o continuare, in anii viitori. In care Institutul Cultural Roman si Ministerul Culturii ar putea sa continue proiectul inceput acum tot impreuna. Iar cele 10.000 de semne, in care trebuia sa se incadreze fiecare dintre texte, au ramas de cele mai multe ori un imperativ ipotetic. Am mentinut totusi acest titlu si pentru a arata cat de mult se pot indeparta scriitorii de orice imperativ categoric.Mi s-au parut interesante si microinterviurile adaugate de Valerie Miles fragmentelor alese cu mare dificultate de aproape toti autorii invitati. De aceea i-am intrebat si eu pe cei 20 de scriitori romani invitati sa faca acest gest de autodisectie/autoreflectie: De ce ati ales acest fragment? Care sunt scriitorii cei mai importanti pentru formarea dumneavoastra? Cum percepeti literatura care se scrie azi in Romania? Rezultatul ramane sa-l judece tot cititorul. Ele sunt insa interesante atat generational, cat si strict personal, dar mai ales ca viata traita intens, in compostul viu al literaturii.” – Simona Sora